Monografie

Unul dintre satele foarte vechi din zonă, cu o istorie foarte agitată şi cu puţine documente păstrate.

Cea dintâi menţiune documentară datează din 15 octombrie 1427, când Alexandru vv întăreşte lui Oancea şi femeii sale Nastea un sat la Car­peni, unde a fost casa lui Dobrăcin şi a lui Bratul Pleşescul, care se în­ve­ci­na, „… pe vechiul hotar şi dinspre satele panului Mihail…”[1]. Nu ştim când a primit Mihail, vornicul de Dorohoi, în stăpânire, de la Ale­xan­dru vv sau de la un înaintaş al acestuia satele „… la Carpeni, satul unde şade Stan, şi, la capătul de sus al Carpenilor, la Başeu, unde şade Matei…” pe care i le reîntăreşte, la 20 decembrie 1437 Ilie vv. şi fratele său Ştefan vv.[2]. Cu siguranţă Mihail primise privilegiu de stăpânire aici cel târziu în prima parte a domniei lui Alexandru cel Bun, iar satul care s-a întemeiat pe moşia sa i-a păstrat numele: Mihail, Mihăilaş + eni = Mihălăşeni.

Satul a avut caracter boieresc.

La 24 mai 1602 Ieremia Movilă vv. întăreşte lui Lupu Balş, sluger, şi fraţilor şi nepoţilor lui „… şi satul Mihăileşti, de supt Cărpiniş…” fiindcă au pierdut hrisoavele când a venit Mihai vodă în Moldova[3].

Se pare că satul a fost depopulat la începutul secolului al XVII-lea, căci la 20 februarie 1627, „era amintit un loc pustiu unde se numeşte Mihălăşeni…”[4].

În 1655 moşia era în stăpânirea lui Vasile Şoldan[5], în 1669 jumătate din satul (moşia) Mihălăşeni era în stăpânirea logofătului Gorovei şi jumătate, a lui Ionaşco Balş, fost pârcălab[6] iar în 1804 moşia Mihălăşeni era în stăpânirea vornicului Constantin Palade[7].

Din 1820 este menţionat satul sau Odaia Mihălăşeni.

Cel dintâi locaş de biserică din satul Mihălăşeni, biserica veche, capela din cimitirul vechi din Ţarna Veche, s-a construit în 1870, biserica veche, capela din cimitirul vechi din Ţarna Veche, de către săteni ajutaţi de stăpânul moşiei Gh. Ursian, prin strădania preotului Vasile Răuţ. În anul 1905 fraţii Ursian încep construcţia unui nou locaş de biserică şi cu ajutorul credincioşilor biserica s-a terminat în anul 1911.

Preoţi slujitori: pr. V. Răuţ, pr. Gr. Furtună, pr. I. Antoneanu, pr. D. Moisiu, pr. Gh. Răileanu, pr. Gh. Constantinescu, din octombrie 1905[8], pr. Iordache, pr. Gr. Nemţeanu. În prezent slujeşte pr. Petru Hriţac.

Şcoala din satul Mihălăşeni s-a înfiinţat, după afirmaţiile vârst­ni­ci­lor, în anul 1865, dar documentar se poate proba din 1874, când în Tabelul cu bugetul şcolilor, 1 septembrie 1874 - 1 septembrie 1875, la şcoala Mihălăşeni este prevăzută suma de 606,56 lei[9] dar şcoala nu funcţi­onează permanent[10].

La 12 ianuarie 1876 este numit la Şcoala Mihălăşeni ca învăţător provizoriu D. Severin[11].

Local propriu pentru şcoală s-a dat în folosinţă în anul 1891, cons­truc­ţie din paiantă, cu o sală de clasă şi locuinţă pentru diriginte. Acest local era în partea de sud a actualei biserici. Pe locul şcolii vechi s-a construit în 1960 localul pentru grădiniţă şi două săli pentru şcoală.

Un alt local pentru şcoală s-a construit în perioada 1909-1910, cu o sală de clasă şi hol, cu pereţii din cărămidă pe temelie de piatră. Acestui local i s-au adăugat în anul 1959 încă patru săli de clasă, cu pereţii din cărămidă pe temelii de beton.

Şcoala a funcţionat cu clasele I-IV, I-V până în anul 1950, când s-a transformat în şcoală cu clasele I-VII şi apoi, din 1964, cu clasele I-VIII.

În prezent şcoala funcţionează cu clasele I-VIII, 114 elevi de a căror instrucţie şi educaţie se ocupă 8 cadre didactice.